Păstor peste turmă…

Evit pe cît posibil dezvoltarea unor subiecte de natură politică sau economică, bazîndu-mă pe cîteva legi pe care le aplic timpului meu liber:
-Legea dreptului la liberă respiraţie
-Legea dreptului la liberă circulaţie şi în intervalul orar 8-16:30
-Legea dreptului la liberă cugetare
-Legea dreptului la o atmosferă salubră

Obiceiul locului spune însă altceva: legile sînt făcute pentru a fi încălcate. Vreau, nu vreau , trăiesc pe deplin într-o societate în care raţiunile pentru care se întîmplă lucruri scapă înţelegerii sau logicii personale. Am pornit tot de la un articol al Iustinei, aducînd în prim plan o altfel de abordare, mai umană, a problemelor din domeniul sănătăţii.
Nu mi-am propus un subiect pe această temă, însă răsfoind opiniile de pe site, găsesc printre eseuri un titlu : Mă revolt.Deci exist…Subiectul mi s-a parut extraordinar pentru că are aplicabilitate în mai toate domeniile: numirile unor personaje în funcţii de conducere, în domenii pentru care nu au pregătire.
Pornesc raţionamentul pe considerente premeditat naïve. Pentru a ajunge în vîrful ierarhiei dintr-un domeniu, se presupune că trebuie să urci nişte trepte, condiţia sine qua non fiind cea a cunoaşterii specificului acestuia. Activarea în acel domeniu, într-un interval pe care-l consider decent, pentru a căpăta o viziune de ansamblu, este cel de minimum 5 ani de activitate neîntreruptă. A accede la o funcţie de conducere ar trebui să presupună suma unor capacităti cum ar fi cea a organizării, a optimizării şi a eficientizării, însă toate bazate pe o foarte bună cunoaştere a domeniului specific. Cum poţi lua decizii capitale într-o activitate a carui mecanism îţi este necunoscut?
Părerea mi-a fost contracarată de nenumărate ori prin axioma “Ca sa fii un bun manager, nu trebuie să fii un bun profesionist în domeniu “ Ok…
Ca drept dovadă…peisajul autohton.

Pe cînd totuşi un păstor peste turmă?